„ Jamie McGuire scrie cu plăcere şi lejeritate, iar fanii genului romance vor adora pur şi simplu revărsarea de emoţii pure. Povestea lui Cami şi Trent e irezistibilă.“ – Romantic Times
Autor: Jamie McGuire – a fost crescută de mama ei în Blackwell, unde a absolvit liceul în 1997. A urmat Northern Oklahoma College, University of Central Oklahoma şi Autry Technology Center, pe care l-a absolvit cu o diplomă în radiologie. Jamie locuieşte în Enid, Oklahoma, cu soţul sau şi cei trei copii ai lor. Debutul ei literar l-a reprezentat Providence, o trilogie care îmbină tema dragostei cu fenomenele paranormale. Printre cărţile de mare succes care au urmat se numără Beautiful Disaster (Fericirea începe azi, Editura Trei, 2013) şi Walking Disaster (Fericirea mea eşti tu, Editura Trei, 2013), cărţi ce au devenit fenomene ale pieţei de carte, înregistrândvânzări fabuloase.
Nr. de pagini: 352
Titlul original: Beautiful Oblivion
Limba originală: Engleză
Editura: Trei
Anul apariţiei: 2016
Cami este o fată ce provine dintr-o familie foarte complicată. Şi are şi o relaţie foarte complicată pentru că iubitul ei este obsedat de locul de muncă. Munca e pe primul loc, iar ea… Este cam negljată. Dar brusc viaţă ei pare să se condimenteze atunci când Trent Maddox, cel cu braţele tatuate, cel după care toate fetele leşină, apare în viaţă ei. Indiferentă la început însă atrasă, el ştie că o va face cu siguranţă să se îndrăgostească de el.
Notă personală: Acum… Să vă spun cum m-a afectat pe mine cartea asta. Rău. Rău de tot. Foarte rău. Mi-a plăcut mult că s-a citit uşor. Nu a fost o lectură greoaie, să îmi bat capul. Deşi, finalul l-am citit de 3 ori ca să-l înţeleg şi o să vă las pe voi să aflaţi de ce. Personajele (roşind, roşind), așa cum buna noastră autoare – care posedă cu siguranță trăsături destinate încă din naștere pentru descrierea clanului Maddox – ne-a obișnuit sunt complexe și surprinse în evoluție. Trenton pare a fi exact așa cum deja ne așteptăm noi: tatuaje, bani, mașini + bonus de tortură zeci de domnișoare căzute în cap după el. Si ghiciți ce, chiar asa e! Și e minunat! Și nu e clișeic! (Mulțumesc doamne!)
Până şi Travis s-a remarcat în carte. Travis, da da, cel din Fericirea mea eşti tu şi Fericirea mea începe azi. Aşa cum m-am învăţat cu Travis, aşa m-am învăţat și cu Trent. Pe lângă faptul că e un personaj născut în aceeaşi zi cu mine (l-am rezervat, doamnelor), ei bine nu seamănă deloc cu Travis. Poate doar pacheţelele şi muşchii, în rest… Nada… Iubirea ar putea fi un factor comun, sinceritatea şi dedicarea. Băiatul nostru aici de față pare a fi îndrăgostit încă din gimnaziu de frumoasa noastră Cami însă nu a abordat-o niciodată datorită reputației sale. Personajul nostru feminin face parte dintr-o familie numeroasă însă problemele acesteia sunt și mai numeroase. Relațiile dintre membri o dezgustă datorită ieșirilor violente ale tatălui său, fapt care o va îndepărta. Sinceri să fim acum, cu toții avem urcușuri și coborâșuri în cadrul familiei însă acest om… e greu de temperat. Situația se mai schimbă pe ici, pe acolo când aceasta începe să petreacă timp cu Trenton și își unesc forțele pentru a-l ajuta pe fratele ei aflat în încurcătură. Din nou povestea pare să se încheie cum v-ați imaginat însă evenimentele care o duc până acolo nu trebuie ratate!
Vă încuraje să citiți! Ce îndrug eu aici, vă oblig!
“Imaginați-vă o cană plină cu ciocolată savuroasă, cremoasă, fierbinte. Acum adăugaţi un şpriţ de frişcă. Delicios? Oui. Ei bine, Anna şi sărutul franţuzesc este mai copioasă, mai dulce şi – da – chiar mai fierbinte. Garantat o să-ţi placă trataţia aceasta foarte specială.” – LAUREN MYRACLE
Editura: Epica Autor: Stephanie Perkins
Anna şi sărutul franțuzesc
Prima parte care a consacrat şi titlul întregii serii, deschide cercul de prieteni. Anna abia îşi aşteaptă primul an de liceu alături de prietena ei cea mai bună şi de un posibil nou iubit. Dar Anna încă nu ştie că părinţii ei au alte planuri pentru ea. Şi ce planuri? Să înveţe în Paris! Mulţi dintre noi nu am spune nu, cu excepţia ei! Dar totuşi Anna nu îl cunoaşte încă pe Etienne St. Clair cel modest, inteligent, frumos şi arogant. El, le cam are pe toate. Inclusiv şi o prietenă. Dar oare după un an de aşteptare, dorinţa şi sentimente va avea parte Anna de un sărut franțuzesc?
Lola şi băiatul de treaba din vecini
A două parte a seriei o aduce în prim plan pe Lola, extravaganta Lola! Nu crede cu siguranţă în modă, ci doar în deghizări. În ciuda faptului că vestimentaţia sa este haotică, Lola este o fată cuminte, responsabilă şi ascultătoare. Părinţii ei sunt aproape mândrii de dânsa, perfect mândrii dacă nu ar există Max. O să vedeţi voi cine e Max. Dar problemele ei sunt de fapt gemenii Bell care tocmai s-au remutat în fosta casă, devenind din nou vecini! Nu e bine, nu e bine! Cricket este inteligent, deştept şi cu siguranţă un băiat foarte bun din vecini. Dar vor trece ei peste conjuncturile familiei Bell pentru a fi împreună?
Isla şi fericirea până la adânci bătrâneţi
Al treilea roman o caracterizează pe Isla. Poor, Isla! (se citeşte Ai-la vă rog =)) ) Îndrăgostită până peste cap de Josh, cel mai bun prieten a lui St.Clair, abia în vacanţă de din-aintea anului şcolar îşi face curajul să îl abordeze în Manhattan. La liceu lucrurile se schimbă şi de fapt, Isla nu a fost invizibilă. Josh ştia de existenţa ei, şi încă bine! Dar ce se întâmplă când încep să se confrunte cu dramele familiale, criza de personalitate a Islei şi incertitudinea legată de viitor?
Notă personală: Astăzi revin cu o serie întreagă. Cred că ar fi mult mai clar pentru voi să le unesc. Ei bine, seria e de suflet cu siguranţă! Se devorează, se citeşte rapid, se citeşte uşor, se îndrăgosteşte de trei ori, se rămâne fără respiraţie de 3 ori, ș.a.m.d. Aş putea conţinuă dar o să mă opresc. Da, merită. Acum, sunt sigură că părinții v-au pus în fața faptului împlinit și v-au, să nu spunem obligat, îndemnat serios să și faceți lucrul respectiv. Sau poate că băiatul de care v-ați îndrăgostit e deja într-o relație? Sau… sunt sigură că vă place de un băiat și vă e prea frică sa i-o spuneți pentru că poate nu va simți la fel. Sau poate că lumea vă judecă după înfățișare? Ei bine, astea sunt probleme noastre, ale adolescenței. Ce face autoarea noastră? Stephanie prezintă povestea a trei tinere, aflate în liceu. Probleme cu familia, în dragoste şi încrederea în prieteni sunt principalele aspecte pe care le tratează scriitoare.E o carte potrivită şi indicată, spun eu, pentru perioada adolescenţei. (+14) Am citit seria în variantă electronică din păcate pentru că nu am avut-o la îndemâna. Nici o bibliotecă nu mi-a sărit în ajutor. Dar nu regret absolut deloc și nici voi nu ar trebui să mai trageți de timp. Fuguța! Mă încred din nou în funcţia mea persuasivă şi ştiu că v-am făcut curioşi, motiv pentru care, vă aştept cu opiniile voastre în comentarii! Bisous!
„Misterios si pasionant – Fata din tren este un thriller de prima mana, care te face dependent de viciul cititului.“ – S.J. Watson, autorul bestsellerului Inainte sa adorm.
An apariţie: 2015
Editură: Trei
Colecţia Fiction Connection
Traducător: Ionela Chirilă
Format: 130×200
Tip copertă: Broşată
Număr pagini: 408
Well, am revenit destul de rapid, zic eu. Ce atâtea teste, ce atâtea teme, recenzia asta pur şi simplu nu mai putea aştepta! =)) O să fie scurt, pentru că nu vreau să dau spoilere! Am promis Diana, o să mă ţin de cuvânt! Dar e tentant!
Rachel merge în fiecare dimineaţă cu acelaşi tren. Nu mai devreme, nici mai târziu. E mereu acolo, aşteptând la semnalul trenului observând în linişte viaţă de cuplu a doi tineri pe care ea i-a botezat Jess şi Jason. Viaţă lor pare a fi minunată. Jess pare să aibă ceea ce ea nu a avut niciodată, însă într-o dimineaţă ceva o şochează. Lucrurile se complică şi se schimbă prilej cu care ea decide că ar fi timpul să intre în viaţă celor pe care i-a observat doar de pe margine.
NOTĂ PERSONALĂ: Toată cartea te ţine cu sufletul la gură şi e pur şi simplu imposibil să îi explici unui coleg, sau unei colege ceva legat de operă fără ca măcar să îi îndrugi un mic secret. M-a purtat peste tot. Îmi plac cărţile de psihologie şi îmi place psihologia. Aparent, o înţeleg. Că e artă, că-i ştiinţă, sigur este pentru mine. Ce mi-a plăcut a fost tehnică narativă şi anume poliedrul. Să surprinzi aceleaşi realităţi din unghiuri diferite, ceea ce evident duce la diferenţe de percepţie şi de interpretare, mi se pare mie, privind doar prin ochii unui cititor foarte greu. Autoarea a descris perfect cele trei perspective ale celor trei femei distruse şi anume: Rachel, Megan şi Anna. Trei femei nu atât de diferite aşa cum ar părea la prima impresie, dar cu un numitor MARE comun.Ramanul “Fata din tren” vorbeşte despre viaţă de cuplu, abuzurile în familie şi modul în care sunt judecate femeile. Rachel m-a învăţat să nu mă încred niciodată în oameni. Anna mi-a arătat că oamenii pot avea mai multe feţe, iar în final Megan ne arată bipolaritatea şi doză de nebunie pe care fiecare om o are în el însuşi. Finalul a fost … a fost pur şi simplu neaşteptat. Să mergi o bună parte a operei cu un gând şi la final… totul să se năruie… Este… Fără cuvinte. E o excelenţă din partea autorului! Good work, Paula!
Acum într-o ecranizare de excepţie!
Sincer, filmul nu m-a impresionat personal. Am adormit, pe la jumătate apoi m-am trezit spre final. Am derulat de la început, am adormit din nou! =)) Părerile sunt împărțite, încercați-l!
Bună și bine v-am găsit! Numele meu este Ioana, și aici voi face o altfel de recenzie. Vă aștept cu indicații și opinii! Să începem!
‘S-a întâmplat fulgerător – eram în avion, veneam de la ceremonia de absolvire a fratelui meu şi am început să scriu, pur şi simplu – astăzi eram avocat şi mâine eram deja scriitoare.’ – Michelle Hodkin, autoarea seriei Mara Dyer
Data apariţiei: Mai 2016
Colecţia Young Fiction
Editura: Trei
Tip copertă: Broşată
Număr pagini: 464
Această carte am ales-o pentru descriere. Nu am citit nici o recenzie, nu am întrebat pe nimeni. Eu doar pur şi simplu am cumpărat-o şi iată de ce:
Într-o simplă zi, Mara se trezeşte într-un spital fără ca măcar să ştie de ce se află acolo. Însă ce e şi mai durerors e că a fost martora unui accident în care prietenii ei cei mai buni au murit. Deşi familia ei hotărăște să se mute în Florida pentru a începe o viaţă nouă, amintirile o trădează pe Mara provocându-i episoade PSIHOTICE. Chiar dacă nebunia aceasta totală era într-un mod straniu sufiecienta, Noah, cel mai frumos băiat din şcoală pare a se fi îndrăgostit de ea. Acum, întrebarea este: e vis, e realitate, e doar o adolescentă care suferă de sindrom POST-TRAUMATIC sau există ceva mult mai profund, misterios în spatele închipuirilor ei?
Acum, cred că e aproape clar de ce am vrut să încep această carte. Am marcat foarte clar pe text cuvintele psihotice şi post-traumatic şi o să vreau să explic puţin:
PSIHOZA —> Persoanele care trăiesc un episod psihotic pot avea halucinaţii. Mara le are. Psihoza este considerată de către majoritatea psihiatrilor un simptom al unei maladii mentale grave, dar nu este un diagnostic în sine. Deşi nu este în mod exclusiv legată de o stare fiziologică sau psihologică, este în special asociată cu schizofrenia, tulburarea bipolară (maniaco-depresia) şi cu depresia clinică gravă. De asemenea, ar trebui să fie diferenţiat de psihopatie, o tulburare de personalitate adesea asociată cu violenţă, lipsa de empatie şi comportament social manipulativ.. Tratamentul principal pentru simptomele psihotice este de obicei medicamentaţia antipsihotică, şi în unele cazuri spitalizarea. S-a dovedit că terapia cognitivă comportamentală şi terapia familială pot fi efective în managementul simptomelor psihotice. Atunci când alte tratamente pentru psihoza sunt neeficiente, terapia electroconvulsiva (ECT) (sau tratamentul cu şocuri) este utilizată uneori pentru a uşura simptomele generale ale psihozei, cum ar fi depresia sau schizofrenia.
POST-TRAUMATIC —-> Tulburarea de stres post-traumatic este o tulburare de anxietate ce se caracterizează prin trei mari categorii de probleme: retrăirea persistenţa a evenimentului traumatic (simptome intruzive), evitarea persistenţa a stimulilor asociaţi cu trauma şi simptome persistente de hiperactivare neurofiziologică. Câteva simptome ar putea fi: amintiri ale evenimentului (imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emoţii), goluri de memorie, nervozitate, izbucniri nervoase.Principalele două forme de tratament pentru stresul posttraumatic sunt medicaţia şi psihoterapia; ele pot fi aplicate individual sau în combinaţie. Cu cât trece mai mult timp, cu atât mai greu este de luptat cu această tulburare şi mai greu de menţinut o viaţă normală. Cu toate acestea, dacă se urmează tratamentul corespunzător, sunt şanse foarte bune pentru recuperare parţială sau aproape integrală şi ducerea unei vieţi normale şi plină de satisfacţii.Asta a fost că o paranteză pentru că mă simţeam datoare să explic. Viitorul meu e posibil să sune cam aşa şi pe baza acestui lucru m-am gândit că ar fi frumos să va aduc la cunostinta anumite lucruri care au în centrul atenţiei gândirea umană.
Acum, despre carte mi-au plăcut mult anumite pasaje în care se descria propriu-zis acea stare de stres post-traumatic. Mara merge la un psiholog şi şedinţa este oarecum descrisă pe înţelegerea oricărui dintre noi. Dintr-o simplă adolescentă autoarea surprinde perfect evoluţia la o fiind mai puţin umană.
Scriitoare nu îţi dă practic voie să te opreşti din citit şi te ţine cu sufletul la gură constant. Se menţine misterul constant în cidua faptului că povestea ar părea banală, fată cu probleme, băiat rău, victoria binelui asupra răului şi dragoste. Greşit. Felul în care sunt descrise gândurile şi emoţiile fetei sunt de nedescris. În ciuda faptului că ea nu ştie cine este acest Noah, ea se simte atrasă şi ştie deja că el ar putea fi alesul dintr-o simplă întâlnire.
Acum mă voi opri pentru că e clar că am tras de timp mai mult decât de obicei, însă merită fiecare minut. Fiecare secundă merită alocată acestei cărţi. Am citit-o în două zile şi nu îmi pare rău! Acum aştept cu nerăbdare să citesc şi celelalte două volume ale seriei!
‘Felul în care Hodkin exploatează ambiguitatea sporeşte suspansul, aprofundând nu doar posibilităţile psihologice, ci şi artificiile narative. E o poveste realistă despre nebunie, o poveste fantastică sau una poliţistă?” Kirkus Reviews
Ioana's World 